a treia persoană de la persoana a treia
De pus ca fundal muzical piesa.
A venit acasă și s-a dezbrăcat de hainele care îi provoacă atâta dezgust. Hainele care îi acoperă trupul însetat de libertate, de mângâieri, de fiori...
E, în sfârșit, singură acasă.
Își face o baie fierbinte cu spumă. Vroia să fie spumă, dar nu i-a reușit nici asta. Trebuia să-și vadă corpul istovit, de care îi e atât de greață și pe care îl urăște atât de mult.
Lumânări, apă caldă și un film bun, asta vroia. Ca să nu se gândească la nimic măcar în timpul filmului.
Filmul se rulează pe ecran.
(Ea se întreabă de ce a devenit weekend-ul, în mod obligatoriu, perioadă de non-comunicare? De ce ei trăiesc în două dimensiuni? În timpul săptămânii iubiți, iar în weekend străini... )
Pe ecran se vede scena: bărbatul o ia pe umăr și apoi trântește pe pat, înfometat de femeie.
(Ea se ghemuiește în cadă, amintindu-și o scenă asemănătoare din viața lor.)
Filmul rulează mai departe, cu scene foarte frumoase din punct de vedere regizoral dar și vizual. Un film foarte bun despre iubiri la fel de deznădăjduite ca a lor.
(Ei îi apar involuntar lacrimi în ochi și inima se strânge, de parcă ai lua un burete cu apă și l-ai strânge în pumn și curge toată apa, la fel inima ei se strânsese și curgea suferință multă din ea.)
Final de film, cu o piesă foarte bună. (you are the best thing, you are the only thing in my life, lalala)
Și acum scăldată în lacrimi și apă sărată de durere, momentul preferat: se scufundă cu capul și își ține respirația. Aude muzica de la sfârșitul filmului pe fundal: you are the best thing, you are the only thing in my life, lalala ... Și totul se aude atât de departe, atât de înfundat. Lacrimile nu mai curg, cel puțin asta e iluzia creată de mediul ”subacvatic”.
Și era momentul când i-au trecut toate amintirile lor în fața ochilor. A văzut fiecare pas pe care-l făcuseră împreună și toți pașii care-i îndepărtau acum. A stat mai puțin de un minut sub apă, dar a stat o viață întreagă; și chiar ar fi vrut să stea așa viața întreagă. Detașată, prezentă doar dintr-o altă dimensiune, superficial...
Dintr-o dată cineva aprinde lumina de la baie și intră cu strigăte de fericire, nici nu observă ochii ei roșii și trupul ghemuit.
Ea dă drumul apei să se scurgă, rămânând așa ghemuită și înfiorată de aerul rece care-i inundă pielea odată cu scurgerea apei. Lacrimile nu se mai văd, s-au contopit cu apa din baie.
Și pe fundal: you are the best thing, you are the only thing in my life, lalala... Și ea tot mai zgribulită, mai mică în cada mare și pustie.
Și erau zile când adora baia cu spumă, se relaxa și primea o plăcere enormă, iar acum erau zilele când ar fi vrut să stea așa înecată sub apă cu orele să audă doar sunete înfundate, fără semnificație.
(you are the best thing, you are the only thing in my life, lalala)
Lumină. Prosop. Liniște.
A fost o istorioară relatată de la persoana a treia. Mulțumesc pentru atenție!
P.S. De ce ”a treia persoană” ? DOAR pentru că filmul așa se numea ”Third Person”.
Ea:
A venit acasă și s-a dezbrăcat de hainele care îi provoacă atâta dezgust. Hainele care îi acoperă trupul însetat de libertate, de mângâieri, de fiori...
E, în sfârșit, singură acasă.
Își face o baie fierbinte cu spumă. Vroia să fie spumă, dar nu i-a reușit nici asta. Trebuia să-și vadă corpul istovit, de care îi e atât de greață și pe care îl urăște atât de mult.
Lumânări, apă caldă și un film bun, asta vroia. Ca să nu se gândească la nimic măcar în timpul filmului.
Filmul se rulează pe ecran.
(Ea se întreabă de ce a devenit weekend-ul, în mod obligatoriu, perioadă de non-comunicare? De ce ei trăiesc în două dimensiuni? În timpul săptămânii iubiți, iar în weekend străini... )
Pe ecran se vede scena: bărbatul o ia pe umăr și apoi trântește pe pat, înfometat de femeie.
(Ea se ghemuiește în cadă, amintindu-și o scenă asemănătoare din viața lor.)
Filmul rulează mai departe, cu scene foarte frumoase din punct de vedere regizoral dar și vizual. Un film foarte bun despre iubiri la fel de deznădăjduite ca a lor.
(Ei îi apar involuntar lacrimi în ochi și inima se strânge, de parcă ai lua un burete cu apă și l-ai strânge în pumn și curge toată apa, la fel inima ei se strânsese și curgea suferință multă din ea.)
Final de film, cu o piesă foarte bună. (you are the best thing, you are the only thing in my life, lalala)
Și acum scăldată în lacrimi și apă sărată de durere, momentul preferat: se scufundă cu capul și își ține respirația. Aude muzica de la sfârșitul filmului pe fundal: you are the best thing, you are the only thing in my life, lalala ... Și totul se aude atât de departe, atât de înfundat. Lacrimile nu mai curg, cel puțin asta e iluzia creată de mediul ”subacvatic”.
Și era momentul când i-au trecut toate amintirile lor în fața ochilor. A văzut fiecare pas pe care-l făcuseră împreună și toți pașii care-i îndepărtau acum. A stat mai puțin de un minut sub apă, dar a stat o viață întreagă; și chiar ar fi vrut să stea așa viața întreagă. Detașată, prezentă doar dintr-o altă dimensiune, superficial...
Dintr-o dată cineva aprinde lumina de la baie și intră cu strigăte de fericire, nici nu observă ochii ei roșii și trupul ghemuit.
Ea dă drumul apei să se scurgă, rămânând așa ghemuită și înfiorată de aerul rece care-i inundă pielea odată cu scurgerea apei. Lacrimile nu se mai văd, s-au contopit cu apa din baie.
Și pe fundal: you are the best thing, you are the only thing in my life, lalala... Și ea tot mai zgribulită, mai mică în cada mare și pustie.
Și erau zile când adora baia cu spumă, se relaxa și primea o plăcere enormă, iar acum erau zilele când ar fi vrut să stea așa înecată sub apă cu orele să audă doar sunete înfundate, fără semnificație.
(you are the best thing, you are the only thing in my life, lalala)
Lumină. Prosop. Liniște.
A fost o istorioară relatată de la persoana a treia. Mulțumesc pentru atenție!
P.S. De ce ”a treia persoană” ? DOAR pentru că filmul așa se numea ”Third Person”.
Comentarii
Trimiteți un comentariu